luni, 5 decembrie 2011

Post care nu-i obligatoriu de citit.



O femeie este o actriţă înnăscută. Ea poate arunca cu privirea nişte săgeţi letale în pieptul unui bărbat, chiar dacă nu o interesează. Ea poate să fie atît de sensibilă încît pierde cunoştinţa la vederea unui hamster, şi peste jumătate de oră gîtuie cu mîinile goale o viperă sau îneacă peştele ca Chuck Norris. O femeie dacă vrea să fie indiferentă nu-i urneşti din loc emoţiile nici cu buldozerul.

Trebuie să recunoaştem, şi bărbaţii pot juca teatru la fel de bine. Mai ales cînd au nevoie. Mai ales cînd le trebuie LA GÎT! Iaka _amuiana_ le trebuie să fie crezuţi! Şi noi, femeile, le dansăm pe motivul melodiei sufleteşti şi al orgoliului masculin, şi jucăm teatru să arătăm că credem.

Cînd scriam despre hăinuţele comode, despre măşti, mă refeream şi la acest aspect.  Eu îmbrac hăinuţe în culori feministe, cu stil de independență asortate cu accesorii de indiferenţă şi bijuci de satisfacţie totală. Dar e suficientă o îmbrăţişare sau o piesă care mi se asociază cu tine, şi mă simt goală în faţa mulţimii…


0 comments:

Trimiteți un comentariu