miercuri, 6 noiembrie 2013

Subtilităţi de dor





Ne despart vreo 20 cărţi necitite, vreo 125 de filme nevăzute şi un sărut de dimineaţă care ai uitat să mi-l dai. La distanţă de două cîntece în player, ne vedem numai dacă nu am reuşit să fug.

La distanţa de 794 km dorul meu învaţă.

La 1400 km în altă direcţie un dor îmi dansează desculţ prin iarbă.

De la mine pîn la Buiucani doar 10 staţii de troleibusul 22 dar ne vedem cînd dă Bojica cumătrii la neamuri.

Ne desparte îngheţata ceea de la Tucano care ţi-am adus-o.

Ne desparte-un bocet în autobuz. Prima dată-n viaţă am bocit că am plecat. Prima dată-n viaţă am bocit că plec de lîngă tine.

Ne desparte o frază sarcastică la limita bunului simţ.

De la mine pînă la un corcolit sub aripa ta ne desparte un „hai vino”. Tot atît mă desparte de pînzele albe şi capătul lumii.

Pe fiecare din tine îl port cu mine. Am ceva ce îmbrac în fiecare dimineaţă la gît şi mă gîndesc la tine.  Am pe masa de birou un Mickey Mouse furat dintr-un comisariat. Am un păianjen desenat pe perete. Şi un sms păstrat în telefon.

De la mine pîn la tine – fix un kil de vitamine. Eu mănînc mere din grădina de acasă. Mă desparte de casă drumul ca de-aici pîn la Paris.






0 comments:

Trimiteți un comentariu