Semne, inclusiv şi "pliusikuri"

Există o listă cu „pliusikuri”. Da, acolo sus, stă cineva şi ne bifează fiecare gest, faptă, gînd, acţiune care o facem. În dependenţă de mărimea listei cu „pliusikuri”, cîndva Sfîntul Petru va valida sau nu permisul de trecere prin Poarta Raiului. Mai există o listă de „minusuri” şi o listă de „bariere”. Şi o listă de încercări. Şi probabil mai există o mulţime de liste – e lucru bine ştiut, că e tare birocratică Cancelaria Cerească!

Perioadele cînd este implementată strategia de „încercări” pentru a bifa lista respectivă poate fi diversă, la diverse persoane. Şi uneori, am impresia că a mea nu are capăt. Şi parcă îmi vine un moment să ridic ochii la cer şi să strig cît mă ţine gura: Încetează! Hai să mergem la o bere, şi să negociem perioada asta de testări! Nu mă mai shercaţi de minte, că nu am! Pîn aici am crezut în fapte bune, în oameni, în dragoste, în curcubeu, fluturaşi şi iepuraşi! Vreau să fiu arici în viaţa următoare ca să nu pună nimeni mîna pe mine!

Încercările tot vin de sus, la diferite nivele, pe diverse domenii... Shleop peste urechi! Shleop peste nas! Shleop-shleop-shleop la ceafă!

Exact în momentul cînd sprînceana dreaptă se arcuieşte spre cer, ochii mei se umplu de lacrimi pentru un mai mare efect dramatic, buzişoara de jos începe a tremura în aşteptarea urletului care vine din plămîni, şi… oppăniki! Un semn!

Aici trebuie să fac o mică paranteză. Eu nu cred în semne. Şi nu cred în diferite superstiţii băbeşti. Eu cred în costul unui bilet de călătorie, cred în preţul unei cafele, cred chiar şi în spoturile electorale. Mai rar, drept că.... Dar uneori, semnele astea sunt parcă pentru oameni chiori şi mediocri alde mine.

- Victoria, salut! Vrau saptamana ce vine sa trimit niste bani pentru hospice! Mi-e mai usor sa-ti trimit tie, apoi tu ii torni in cazna! :) Am nevoie de nr de tel si numele corect din buletin!!! :)

- te informez cînd iau banii. după asta mergem să cumpărăm produse, şi să le ducem la pacienţi

mulţumesc că te implici! :*

- O fac cu placere!  eu cred ca voua trebuie sa va multumim ca sunteti! Faceti treaba buna! :*

Cînd mi-a căzut cerul peste cap, el a adus cu sine şi un semn. De fapt, un mesaj pe Facebook, de la un om care e departe şi care mă cunoaşte foarte puţin, dar care vrea să ajute hospice-ul. Un mesaj fără vreun apel special de ajutor, fără să-l cer anume. Un mesaj care îmi arată că ceea ce fac e corect. Că alţi oamni cred în mine, şi ar fi bine să încep şi eu să cred. Că eu nu sunt singură în ceea ce fac.

Totul se întîmplă la timpul său, şi chiar dacă pare relativă corectitudinea, totul îşi are un rost. Este o lecţie. Este un mesaj. Este o învăţătură. Este un semn. Şi semnele vin exact atunci cînd avem nevoie de ele.

Azi am arcuit sprînceana dreaptă, colţul drept al gurii s-a ridicat şi gropiţa din dreapta a trimis un "hello, detka!" cochet acolo sus, cuiva. Nu mi-a zîmbit nimeni înapoi, dar se pare că ei ştiu că mie-mi place ploaia ;)

Şi mă gîndesc cum ar fi ?

Dacă noi cu tine, de mîine

Şi-n fiecare zi - am face cate-un bine...

Hai să fim mai buni !

E greu... dar hai sa incercăm să fim mai buni.