...unei alte femei.

Mi te imaginez tinara si frumoasa. Cu parul lung, asa cum ti-l vazusem ultima oara la mega-market. Nalta, supla, cu buze pline si ochi de caprioara. Frumoasa fata, n-am ce zice. 

Doar ca in mintea mea, de cele mai multe ori te vad trista si timida. Chiar daca te stiu altfel. Stiu ca ai chef de viata, stiu ca iubesti si esti iubita. Stiu ca savurezi placerea fiecarei clipe alaturi de barbatul drag. De al meu. 

Draga mea, ma tot gindesc cit de tearfa trebuie sa fii, ca sa-mi trimiti mesaje de felicitare de sarbatori, sa-mi urezi fericire in casnicie in timp ce faci blow-joburi sotului meu. Sa ma pupi pe obraji cind ne intilnim si sa-mi doresti cit mai repede un copil in familie, ca sa fie mai trainica, in timp ce faci sex in pauzele de prinz cu sotul meu. Tot incerc sa-mi dau seama, cum de ti se deschidea gura in fata mea, si cum de nu-ti cadeau ochii din cap de rushine, cind ma priveai in ochi. Sfinta naivitate! Dar cred ca eram exact persoana potrivita care sa fie mintita in ochi! Pina la urma, nu era doar vina ta, inteleg, si am ajuns deja la momentul cind nu te mai invinuiesc de nimic pe tine (sa nu crezi, niciodata nu ai fost unica vinovata in divortul meu!)

Stii ce simt eu pentru tine acuma? Mila. 

Imi dau seama, ca trebuie sa fie greu sa te acomodezi unei noi vieti, sa sustii un barbat care tocmai a divortat si unii prieteni nu mai comunica cu el, are inima in dubii, se simte vinovat, bla-bla-bla.... Asta e una la mina. Dar... cind mergi la rudele lui? cind mergi la nunta verisorului lui si te vede maica-sa (ex-soacra mea, pe care o iubesc si acum)? Cum te simti cind stii ca toate rudele se uita la tine cu privirea "Da Viculina era atat de buna..."? Nu ca as fi eu mai buna! Nici intr-un caz! Dar s-au obisnuit cu mine timp de aproape 10 ani. Si te vor iubi si pe tine, dar vei avea nevoie de timp. 

Familia fostului meu sot este una exceptionala.La sigur nu te lasa intr-un colt singura si uitata de lume. Sint persoane deschise, educate. Te baga in seama. Dar tu cum stai cu inima si sufletul in fata lor? Cred ca ti-e greu... De asta mi-e mila.

Niciodata nu m-am considerat rivala ta. Nu stam noi pe-aceeasi treapta, ca sa fim rivale. Doar ca esti "alta". Acea "alta" pe care o iubeste el. Dar ma gindesc ca in inima lui, tot isi aminteste el de zilele petrecute impreuna cu mine. Si sper ca tu nu simti asta. Ca tare ar mai durea daca ai simti... 

Iti dai seama, ca nu pot sa-ti recomand nimic ce ti-ar face viata cu sotul meu mai frumoasa si mai usoara. Va trebui sa treci singura peste toate acele bariere care le-am trecut si eu. Si nici fericire nu-ti pot ura - nu voi fi sincera, puiule... Ce sa-ti spun? Ai grija de bagajul care l-ai luat pe umerii tai. :)