Vorbe şi ani în vînt...

Trec anii iştea, ca apa de pe Nistru mai la vale de Dubăsari... Trec anii, trec oameni prin viaţa noastră. Clipe. Zile. Gînduri. Frumoase şi urîte. Nu am idee cum e la voi, dar eu mai uit... Ca să-mi fie viaţa mai uşoară, eu prefer să uit ce-i urît şi negru. Oamenii care m-au făcut rea. Zilele cînd am fost rea şi scuipam venin. 

Dar... tot ce am mai scump păstrez în inima mea. Unele chestii, urîte... tot acolo le păstrez, fără să-mi dau seama de asta. Nu ştiu cum se combină ele toate acolo, cum şi-au divizat ventriculii şi atriile, dar stau bine puse la păstrare.

Am un bileţel de trecere pe turnul Eifel de la Paris. Şi două bilete de la Zimbru. Am biletul de la concertul Scorpions şi un bilet de troleibus, de la o călătorie care nu m-a dus nicăieri dar m-a adus acasă. 

Acum m-am gîndit, că adînc de tot, am o dimineaţă de iarnă, în care sînt îmbrăcată într-o blană tare grea, neagră, "de urs" cum îmi spunea tăticu. Eu am vreo 3 ani, afară e întuneric, şi noi cu tăticu mergem repejor către gara de trenuri. E jumătate la 6, şi la 7 trebuie să reuşim la tren. Obrajii mă frig de la ger, dar eu simt prin mănuşi căldura mîinii de la tăticu. Nu ştiu de ce mi-am amintit asta. Ştiu doar că eram tare fericită - m-a luat cu el la lucru! 

Acolo stau ascunse cîntecele cu care asociez eu oamenii şi clipele. Şi mirosurile de cafea şi gutuie. Am o floare de tei care primăvara începe a mirosi mai mult. Şi am mirosul de praf ud după ploile de vară. Mai ţin minte paşii de la salsa, tot acolo, undeva în inimă. Am acolo o pereche de cercei galben verzi şi un fular primit cadou în miez de vară.

Pe undeva s-a ascuns un trandafir de culoare albastră şi un email naiv de pe la început de mileniu. Şi analizele emise de un medic optimist.

Periodic arunc de-acolo regrete, ca să fac loc pentru alte sentimente. Dar dau busna nişte emoţii negative; tristeţe şi jale. Am acolo pozele unor copii. Şi poza unei mame care şi-a lăsat doi copii orfani. Şi poza unui băiat de 23 ani care deja nu va merge niciodată cu bicicletă...

Am păstrate acolo gustul de îngheţată interzisă şi cel de căpşunelele-surpriză. Şi prăsadele din toamna trecută! Şi un ceai din flori de tei, trecut de miezul nopţii. Îmi place să revăd acolo o băutură cu "bucăţele de suflet" de la Kira's. Şi seara care mi se asociază cu aceasta, inclusiv lacrimile celea măşcate de pe obrajii unei fete... Tare o mai invidiam că plînge!

Mai am şi cîteva ştampile „Votat” din buletin şi un flyer care mă învaţă cum să trăiesc. Şi o scrisoare scrisă de mînă (chiar e pe numele meu!) de la o Martoră a Iehovei.

Am gustul ierbii pe limbă şi norii ce fug pe cer. Şi luna gotică printre nişte nori negri care nu mai cern zăpadă.

Eu în inimă mai am şi oameni. Şi cuvinte. Şi priviri. Atingeri. Sunete. Mesaje. Gesturi. Mirosuri.

- Eu mai sper

- Dap şi normal, Vicuşoara! Tu şi speranţa sînteţi două lucruri care se ţin de mînă!

- cît costă mandarinele?

- da de care vreţi?

- dulci să fie

- aestea dulci îs 25!

- da precis îs dulci?

- bag mîna-n foc!

- şi o să-mi fie viaţa dulce dacă le mănînc?

- ca nerea!

- daţi-mi vă rog, un kil de fericire de asta, şi un kil de poamă...

- eu tot îs dulce tare.

- eu zic să ne limităm la fructe.

- Cînd ai fost ultima oară cu adevărat fericită?

- Pot să nu răspund?

- Da.

- Eu nu răspund. Tu?

- Eu pot să nu răspund?

- Nu.

- Te rog să nu plîngi. Tu nu poţi schmba nimic.

- Ştiu. De asta plîng. Aş vrea să pot.

- Tu urăşti vreo categorie de oameni?

- Nu cred... nu ştiu... Tu?

- Da. Eu detest oamenii care nu-şi valorifică potenţialul. Oamenii leneşi. Care văd eu că pot face mult mai mult decît fac în realitate.

- La Mulţi Ani! Cum se descurcă Moşul? :)

- Mersi! La mulţi ani! Îi mai dau şanse şi timp ;)

- Bună seara! La mulţi ani! Cît costă Red Bull?

- Sînteţi prima persoană în ziua de azi...

- Poftim? O_O

- Sînteţi prima persoană de azi, care a spus "bună seara", şi care a zîmbit la mine... 25 lei costă Red Bull. La mulţi ani! Vă rog să mai intraţi! :)