Dedicat unei fetiţe prostuţe

Cineva vine la primul tău apel, iar tu alegi să aştepţi sunete de la cineva, numele căruia niciodată nu va apărea pe ecranul mobilului tău.

Cineva înnoptează în maşină lîngă casa ta, că poate să nu-l suni cumva să ai nevoie de el, iar tu preferi să nu vii acasă deloc, ca să nu dormi în patul mare, singur, rece.

Cineva te caută în mulţimea de la staţia de troleibuse, iar tu preferi să mergi pe jos jumătate de ora că „poate îl întîlneşti întîmplător” pe acel altcineva.

Cineva te sună doar ca să-ţi audă vocea, iar tu preferi să nu ridici receptorul şi să dai muzica mai tare.

Cineva trăieşte cu poza ta în portmoneu la piept, iar tu stai non-stop şi faci refresh la facebook ca să urmăreşti activitatea altuia.

Cineva vede în zîmbetul tău soarele, iar tu plîngi nopţile după doi ochi, la care nici măcar nu le ştii culoarea.

Cineva trăieşte pentru tine, iar tu trăieşti cu ziua de mîine, cu visele tale, şi gropiţele din obrajii altei persoane.

Cineva te iubeşte pentru ce eşti acum, iar altul aşteaptă să te schimbi într-o zi ca să te poată iubi.

I follow rivers?... I follow you?...