Culoare şi condimente

Cînd ai plecat credeam ca mor. Credeam că mi-a căzut cerul peste mine şi nu mai există viaţă, nu mai există soare, aer, şi nimic în jur nu mai poate fi la fel. Ai plecat într-o noapte rece de iarnă. Ai venit acasă doar ca să-şi iei hăinuțele pentru a doua zi şi ai ieşit din casă în cinci minute.

Vroiam să te rog să nu mă părăseşti. Vroiam să te implor ca să rămîi. Vroiam să cad in genunchi şi să plîng, ca să-ţi fie milă de mine şi să stai măcar din milă. Vroiam să-ţi spun că te iubesc şi nu vreau să te pierd. Vroiam să te cuprind şi să te sărut. Vroiam să-ţi simt mirosul pentru ultima oară. Să te sărut pentru ultima oară. Vroiam să-ţi cerşesc dragostea. Vroiam măcar să te ating…

Cînd ai ieşit din casă am alergat la geam să te mai văd urcînd în maşină. Vroiam să te strig, să te chem, să te rog… Vroiam să vin la uşa ta să dorm lîngă apartamentul unde dormi tu. Vroiam să fiu alături de tine.  Eram gata să mă tăvălesc pe jos în faţa ta doar ca să fii al meu din nou. Vroiam să te întorc…

Mi-a ajuns demnitate. Nu am plîns în faţa ta. Nici o lacrimă. S-au scurs toate după ce-ai plecat… Nopţi lungi de iarnă. Fără somn. Cu lacrimi. Cu gemete de durere. Gemeam ca un animal rănit. Îmi era sufletul rupt, sfîşiat. Durere aproape fizică. Simţeam golul din mine. Ştiam că nimic nu va mai fi la fel. Plîngeam în pernă ca să nu mă audă vecinii.

Nopţi. Zile. Lacrimi. Amar. Pierdere. Scrum de ţigară pe zăpadă. Vodka. Vin. Şampanie. Bere. Frig. Frig afară, în pat, în suflet.  Cearcăne sub ochi. Cearcăne pe inimă.

În casă totul striga de dorul tău. Bucătăria de culoare roşie pe care am ales-o împreună. Boxele care le-ai uitat. Fotoliul tău preferat. Patul gigant pe care l-am comandat şi rîdeam pe urmă că probabil eram drogaţi cînd am scris dimensiunile… Cănuţa ta preferata din care îţi beai cafeaua dimineaţa. Tapetele jerpelite care le-am încleiat împreună înainte de nuntă. Pozele haioase din internet scoase la imprimantă şi lipite pe toţi pereţii. Evantaiele cumpărate la reducere şi evantaiul cel mare făcut cadou într-un moment cînd vroiai să-mi ridici dispoziţia. Brichete de-ale tale. Fotografiiiiiii…. Fotografiile m-au rupt! Atîtea amintiri! Atîtea clipe frumoase! Atîta fericire în ochii noştri! …  s-au dus toate.

Astăzi sunt 138 de zile de cînd ai plecat. Şi ştii ceva? Am supravieţuit. Viaţa continuă şi fără tine. Se pare că merge şi mai bine. A reapărut soarele, cerul e senin. Cerul nu-mi mai apasa umerii. A venit primăvara şi cu ea a înflorit şi ghiocelul din inima mea.

Te întrebi ce fac fără tine? Savurez. Savurez gustul vieţii. Îi dau culoare şi condimente vieţii, şi o încerc în diferite feluri.

Am să continuu să te iubesc pentru tot restul vieţii. Ai să rămîi unul dintre bărbaţii importanţi în viaţa mea. Însă doar în trecut. Eu am întors fila. Am păşit cu dreptul. Şi locul tău în viaţa mea e deja ocupat de altcineva.