Ce-am catat eu ieri la Balti?!

Dupa o noapte incendiara la Above & Beyond, unde am dansat, am sarit in sus, am tipat, am baut bere si cocktailuri multe, era logic sa stau simbata acasa si sa ma odihnesc. De unde?! Pe naiba! M-am culcat aproape de ora 5, si la 8 eram deja in orash, ca stomatologul meu doar atunci era disponibila. M-am apucat de urechi, si m-am impus sa merg deja inainte dupa cum imi planificasem zua anterior.

Asa ca peste zi am fost la lucru, am intilnit voluntarele mele frumusele, mi-au zis ca arat bine (ha! de parca le-am crezut!) si m-am pornit sa ma intilnesc cu fanii Zimbru. De unde si pana unde? Eu si Zimbru? Eu si fotbalul? Da! Deja - da! :) Am vazut pe facebook ca se aduna fanii sa mearga la Balti, sa sustina echipa in jocul cu Olimpia. Si am promis cuiva ca am sa merg. Pana am urcat in autocar eram gata de vreo 10 ori sa fac pasul inapoi si sa nu merg. Chiar in autocar fiind, ma gindeam "unde ma duc eu?! ce sa caut?! ei se stiu, sint uniti, eu ce treaba am cu ei?!"

Dar stiam ca o sa-mi para si mai rau daca cedez in fata dubiilor :) Daca am intrat in hora, sa dansam! Pina la Balti am incercat sa ma distrez cum puteam si indiferent ca muzica era groaznica, ca era cald si am transpirat ca un drac, ca pe nimeni nu stiu, ca ochii mi se incleie si insista sa dorm, ca la toti li-i vesel in afara de mine si Cristina (ca doar am luat-o si pe ea! sa nu ma gruzesc numai eu :P), ca ma simt vinovata in fata Cristinei, ca stau ca un spin in ochii cuiva, ca .. na.. nu eram la locul meu :)

Intre timp, toata gloata asta de baieti si fete (mai multi baieti) au inceput sa repete cintecele, sa inventeze noi sloganuri, (ori ce au ei acolo, ca inca nu m-am descurcat pana la urma :P) si treaba a inceput sa devina mai vesela. Am inceput si eu sa repet cuvintele dupa ei, si sa strig, dar... taaaaare tare incetishor ;) sa ma aud numai eu :)

Dupa asta a fost totul cam asha cum imi inchipuiam eu, si la ce ma asteptam - adrenalina! sustinere! unire! tzipete si scandari! veselie mare! tristete si dezamagire comuna! si toate astea te unesc! Te face sa te simti membru al echipei lor de fani!  Mie mi-au placut toti :)

Au fost foarte draguti, si periodic imi explicau lucrurile pe care nu le stiam, sau imi shopteau cuvintele care trebuiesc scandate :) Cu toate, ca eu as recomanda pentru noi-veniti, sa fie foi tiparite cu cuvintele care se striga, ca sa nu apara intrebari aiurea :)

In concluzie... Cum a fost ziua de ieri? Am obosit. Credeam ca picioarele nu ma mai aduc acasa. Eram dupa o noapte nedormita si dansata, iar a doua zi am sarit (cit era posibil) 2 ore la Balti, am urlat ca o nebuna, am strigat cuvinte necenzurate, cred ca am depus efort mai mult decit cind merg la sala :))) Mainile mele azi cad din umeri iar palmele imi ardeau. Gatul ma doare si vorbesc ragushita parca-s o tractorista...  Dar mi-a placut! 2 ore am fost alta. 2 ore am primit placere fara sa-mi pese de nimic. Placerea de a fi FAN. De a crede, sustine, promova. Am avut 2 ore de viata plina.

Din unele momente neplacute ale zilei de ieri, au ramas scorul desigur, si faptul ca soldatii AN scandau in primul rind pentru echipa adversara, in al doilea rind, in limba rusa, in al treilea rind... nush... scandau impotriva noastra, de parca eram dushmani ai tzarii... Ah! Si placatul cu "hasta la vista curva BPRista" tot nu mi-a placut. Nu-s eu nationalista, nici antinationalista (asta-i vorba lunga de post aparte - mi-e frica sa nu-mi pierd controlul daca ma dau in extreme), dar a fost urat de tot din partea Red Smoke.

DA! Eu am fost cu ei! ---->

P.S.

Mersi lui Mihai pentru fular, data viitoare imi cumpar al meu sa-l am ca o fana adevarata :)

Mersi tuturor care m-au lamurit in unele chestii, si care continua sa ma invete, ca mai am de invatat inca muuulte muuuuulte, chiar daca m-am indragostit de voi si de Zimbru :)

P.P.S.

In timp ce scriam pe blog, m-a sunat taticu in Skype. Mi-a spus mai multe, dar printre altele, mi-a zis asa, fara vreun motiv: "Fata tati, ziua de ieri e istorie. Nu o poti intoarce inapoi. Maine inca urmeaza sa vina. Traieshte azi!" Si mi-a fost atat de bine... :) 

Pai, sa ramana in istorie invingerea Zimbrilor de ieri! 

Maine va fi o noua zi, si vom avea noi realizari! 

Iar astazi... astazi vreau sa traiesc :)